joi, 22 ianuarie 2009
THX 1138
Care e ingredientul minune care face ca un film considerat un esec la lansare sa devina zeci de ani mai tarziu un "classic cult". Consider ca un regizor vizionar poate fi un astfel de ingredient. THX 1138 e primul film al lui George Lucas si a fost lansat in 1971, pe vremea lui Dirty Harry si Filiera Franceza. Probabil de aia il numim un clasic. Aparut ca un remake extins al unui film studentesc facut de Lucas in '67, THX 1138 e un film distopic similar mai cunoscutelor 1984 sau Brazil, care are de-a face cu aceeasi societate dintr-un viitor infricosator si incert, in care umanitatea a devenit sclava birocratiei excesive si a controlului total.Intr-un oras subteran traieste THX 1138 (Robert Duvall) un lucrator ca multi altii la o fabrica nucleara de asamblat roboti. Doctrina "progresului prin munca" obliga la utilizarea de stimulente si tranchilizante pentru a creste productivitatea si a relaxa dupa lungile ture de lucru. In acelasi timp, medicamentele sunt folosite pentru a elimina impulsul sexual si a induce obedienta. THX are o colega de locuinta, LUH 3417, fata de care nu simte nici o atractie de nici un fel. Intr-o zi, LUH ii substituie pastilele inhibatoare, rezultatul fiind ca cei doi traiesc pentru prima data sentimente reale.
Ne aflam insa intr-o lume tip big brother si gestul lor nu scapa observatorilor. Sunt analizati si gasiti vinovati de incalcarea conduitei, separati si incarcerati in vederea reeducarii. Puteti banui ca in continuare THX va incerca sa scape din asa-zisa "inchisoare" - un fel de lume imaculata fara pereti, gratii, usi etc - si sa o gaseasca pe LUH pentru a fugi impreuna din oras.
Filmele astea distopice rezoneaza intr-un fel special cu mine, am o nerabdare abia stapanita cand trebuie sa vizionez unul. In principal asta se datoreaza ideii de lume imposibila pe care o sugereaza si care, totusi, parca nu e chiar departe de realitate. Asta ma face sa-mi doresc s-o explorez. Chiar de mai multe ori, ca sa fiu sincer, pentru ca astfel de filme dau la fiecare re-vizionare senzatia de "nou". Tot timpul gasesc aspecte noi si surprinzatoare. De ex mi-au placut androizii din fortele de securitate (unul din ei e interpretat de Johnny Weissmuller Jr) identici ca forma si infatisare, felul lor politicos de coercitie, monotonia si raceala din vocile lor automate.
La fel, minimalismul locuintelor e infiorator, totul strict utilitar, fara personalizare sau infrumusetare, subliniand dezumanizarea indivizilor si caracterul lor "expendabil", la fel ca si trupurile lor spane. Uniformele albe le-am mai vazut si in The Island, un film mai recent, dar o palida si artificiala replica a ideii lui Lucas. Trebuie sa recunosc, gasesc mult mai deranjanta distopia "mecanica" dintr-un film vechi, fara prea multe efecte speciale fata de distopia incarcata de "digital" din zilele noastra. Cred ca de vina e obisnuinta noastra tot mai mare de a fi inconjurati de cutting edge tech care ne face sa ignoram orice fel de dependenta. O societate mecanicizata e mult mai brutala si mai rece cand e vorba de opresiunea prin munca.
Intorcandu-ma la film, gestul celor doi imi pare absolut normal, nu ca o rebeliune impotriva unui sistem vicios si inuman, ci ca o punere in fapt a indemnului zilnic: Munceste, Cumpara, Fii Fericit! THX si LUH nu cautau decat fericirea impreuna, pentru ca un om singur rar poate fi fericit.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.