luni, 2 mai 2011
Fast Five (2011)
rating: Brainwash furios
In vreme ce tovarasul Luci trecea prin chinurile iadului filmic (asa apreciez eu experienta sa din cinema Studio unde filmul lui nea Puiu a fost violent masacrat de “sistemul de distributie si difuzare a filmelor romanesti in reteaua RADEF”) eu am ales* confortul CinemaCity-ului in cautarea unei spalari de creier duminicale cu cea mai recenta punere in scena a francizei Furios si Iute, Fast Five, un film care-i va multumi indeosebi pe soferi, fani, gameri si action flick enthusiasts (maniaci ai filmelor de actiune). Privind strict din postura amatorului de divertisment vizual as putea spune ca am ales bine. Al cincilea film din serie si al treilea regizat de Justin Lin marcheaza un salt calitativ apreciabil atat din punct de vedere al consistentei narative si thrill-ului vizual cat si la nivelul coregrafiei carambolurilor auto oferite, lucru care ne face sa credem ca, cel putin in cazul sau, bugetul (125 mil $) a fost inteligent cheltuit. Buget care a fost dealtfel mai mult decat recuperat in doar primul weekend de lansare, dovedind inca o data ca apetitul publicului pentru urmariri de masini tunate conduse de barbati duri sau femei sexy nu e deloc in scadere.
Fast Five reia povestea exact de unde a lasat-o Fast & Furious 4 - prinderea lui Dominic Toretto (Vin Diesel) si condamnarea lui la inchisoare - ambreiand direct in viteza a 5-a cu o spectaculoasa operatiune de evadare la finalul careia nu prea ai crede ca a scapat cineva cu viata din autobuzul inchisorii. Ne miscam apoi ceva timp inainte pentru a-i regasi pe O’Conner (Paul Walker) si Mia Toretto ascunsi intr-o favela din Rio si cautandu-l pe Dom pentru reintregirea familiei. Reuniunea se consfiinteste prin alaturarea lui Vince, vechiul prieten al lui Dom din primul F&F si astfel toate piesele originale ale francizei sunt la locul lor. Si, bineinteles, gata de un jaf nou.
Revenirea lui Vince e de bun augur intrucat aseaza premisele unei relatii de neincredere intre acesta si O’Conner, fostul agent FBI devenit hot de masini. Vince e cel care le aduce primul job, sutirea unor supermasini dintr-un tren in miscare, o cascadorie care prilejuieste inca zece minute de actiune vertiginoasa soldate cu o prabusire in gol de cateva sute de metri si conturarea “raului” din acest film. Se pare ca masinile erau insotite de agenti DEA si una avea o importanta deosebita pentru un om de afaceri corupt din Rio, cu legaturi in crima organizata si spalarea de bani. Cu doua guverne pe urmele lor furiosii Toretto trebuie sa se dea la fund si sa-si reconsidere optiunile.
Din fericire dupa atatea hotii Dominic a ajuns la o concluzie: fuga nu inseamna libertate. Asa ca acum trebuie sa ia o decizie. Vor pune la cale ultimul heist si-l vor curata pe mafiotul brazilian de toti banii sai negri, vreo 100 de mil $, suficient ca sa dispara si sa duca o viata linistita el si copiii copiilor lui. Doar ca de la idee pana rezultat mai exista o etapa, punerea ei in practica, iar intre Dom si banii lui Reyes stau Politia Militara, o armata de mercenari si trupele speciale DEA conduse de agentul de “securitate diplomatica” Hobbs (pachetul de muschi Dwayne Johnson) un “veritabil erou din Vechiul Testament gata sa pogoare gloante, sange si furia Domnului” asupra gastii de soferi furiosi. In consecinta Dom are nevoie la randul sau de o echipa. Iar aici filmul reduce un pic turatia, trecand in registrul usor comic, introducand personaje noi sau vechi cum ar fi cuplul de actori/raperi Ludacris si Tyrese, exoticii Han si Gisele din episodul precedent si localnicii Leo si Santos, un fel de versiune braziliana ⅔ din The Stooges. In felul asta Fast Five devine varianta motorizata a lui Ocean’s Eleven, cu planificarea chibzuita si executia precisa a unui heist in Rio.
Bonus vizual: o formidabila infruntare mano a mano intre Dom (Diesel) si Hobbs (The Rock), cu trecut prin pereti, rupt mese si scuipat cioburi, o scena care pe marele ecran al unei sali bine dotate pare o lupta intre doi titani, si o cursa impresionanta a unui seif de cateva tone tarat pe strazile din Rio care cauzeaza mai multe daune decat o tornada medie. Sincer, nici macar nu ma intereseaza daca asa ceva e posibil dpdv tehnic (probabil Mithbusters o vor clarifica intr-un viitor apropiat) caci simplu fapt al vederii unui seif pe post de demolition ball face toti banii de bilet, suc si popcorn. Ah, si sa nu uitam de scena de dupa credite.
Verdictul final ar fi ca Fast Five e un caz rar de continuare mai buna, depasindu-si fratele precedent (Fast & Furious 4) printr-un plot decent, desi la fel de liniar, dar mai ales cu o actiune mai furioasa si mai iute care se traduce printr-o infuzie de adrenalina pura in sufletul spectatorului. Se pare ca franciza auto a capatat o doza neasteptata de NOS.
*motivul pentru care mi-am abandonat colegul de blog in dificultate tine evident de profesionalismul cu care ne facem noi treaba ;). incercam asadar sa acoperim cat mai multe filme vazandu-le pe marele ecran, acolo unde ele sunt menite sa ajunga, chiar si atunci cand e vorba de filme de consum. mai pretentios spus, doar in intuneric incepi sa cauti cu adevarat lumina. in plus, mai trebe sa luam si noi pulsul orasului, sa vedem la ce se mai inghesuie lumea. si nu in ultimul rand, am promis unor amici ca-i scot la film.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.